Soluții
Clima și natura
Acțiunile îndreptate către combaterea schimbărilor climatice ajută la protejarea naturii înconjurătoare și a sistemelor naturale de care depindem cu toții. Dacă avem grija cuvenită față de sol, păduri și ape, putem aborda mai bine schimbările climatice și consecințele acestora.
Schimbările climatice ne afectează mediul și societatea în diverse moduri. Multe țări din UE au pregătit deja planuri naționale vizând impacturile schimbărilor climatice. Dat fiind că diferite regiuni se confruntă cu probleme diferite, aceste planuri trebuie adaptate situațiilor regionale și locale.
Excelentul depozit de carbon din sol
Mulți dintre noi consideră că pământul pe care călcăm este compus doar din praf și impurități, însă, de fapt, acesta joacă un rol esențial în reglarea climei globale. Solul stochează carbonul, în principal sub formă de materii organice, și este al doilea cel mai mare rezervor de carbon de pe Pământ, după oceane.
Se estimează că 0,1 % din carbonul care este stocat la momentul respectiv în solul Europei este echivalentul emisiilor anuale generate de 100 de milioane de autovehicule.
Capacitatea solului de a stoca aceste cantități uriașe de carbon a fost slăbită în ultimii zeci de ani, în mare parte din cauza practicilor nesustenabile de administrare a terenurilor și a modificării utilizării solului. Cu toate acestea, bunele practici forestiere și buna gestionare a terenurilor pot contribui la menținerea sau chiar la sporirea cantității de carbon depozitate în sol.
Stocarea carbonului în subteran
Captarea și stocarea carbonului este o tehnică prin care dioxidul de carbon emis de centralele electrice și fabricile industriale este captat, comprimat și apoi transportat într-o locație adecvată de depozitare aflată la o adâncime mare în sol.
Acest lucru are potențialul semnificativ de a ajuta la lupta împotriva schimbărilor climatice în Europa și în întreaga lume: locațiile subterane pot stoca practic tot dioxidul de carbon timp de sute sau chiar mii de ani.
Totuși, tehnologia este în acest moment foarte costisitoare și există numai două proiecte comerciale care se desfășoară în Europa. Prin urmare, UE asigură finanțare inițială în scopul susținerii proiectelor de stocare și captare a carbonului și a instituit reguli pentru a asigura utilizarea tehnicii într-un mod ecologic.
Pădurile: protectorii climei noastre
Pădurile joacă un rol unic în schimbările climatice. Pe de o parte, ele eliberează gaze cu efect de seră în momentul în care copacii sunt tăiați sau se descompun ori atunci când solul de dedesubt este perturbat, fapt care contribuie la încălzirea globală.
Pe de altă parte, pădurile captează gazele cu efect de seră prin fotosinteză și, de asemenea, ajută la răcirea planetei. Aceasta le face să fie un instrument crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Cum ne putem asigura că pădurile au un efect pozitiv? Gestionarea sustenabilă a pădurilor, prin care noi copaci sunt plantați în schimbul înlocuirii celor vechi sau a celor care au fost tăiați, poate fi o soluție eficientă. Statele UE colaborează pentru a îmbunătăți rolul pădurilor în UE în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Oamenii taie pădurile lumii într-un ritm alarmant: până la 80 % din despădurirea tropicală se realizează pentru a crea terenuri agricole, însă copacii sunt tăiați și pentru realizarea de produse precum cherestea și hârtie sau pentru construirea de drumuri și mine. Pe lângă faptul că accelerează schimbările climatice, despădurirea distruge habitatul animalelor din pădure și schimbă regimul precipitațiilor, cauzând secetă.
Protejarea pădurilor lumii
Un program intitulat REDD+ (Reducerea emisiilor rezultate din despăduriri și degradarea pădurilor plus conservare) ajută țările tropicale să adopte practici mai sustenabile, plătind oamenii din țările în curs de dezvoltare pentru a-și păstra pădurile.
Acest lucru se realizează prin calcularea valorii carbonului care este împiedicat să intre în atmosferă prin interzicerea tăierii copacilor, această valoare fiind transformată în fonduri pentru utilizarea terenurilor forestiere într-un mod inteligent din punctul de vedere al climei.
Fondurile REDD+ au fost folosite în peste 40 de țări, de exemplu, pentru monitorizarea pădurilor (măsurarea copacilor), pentru îmbunătățirea intervenției pompierilor în cazul incendiilor de pădure și pentru dezvoltarea unei industrii agroforestiere (o combinație între agricultură și silvicultură).
Reprezintă o acțiune de echilibrare atentă între conservare și protejarea intereselor celor care trăiesc în pădure și se bazează pe aceasta pentru hrană, apă și alte resurse. Statele membre și instituțiile UE au contribuit până la momentul de față cu peste 1 miliard EUR pentru activități legate de proiectul REDD+ în Africa, Asia și America Latină.
Abordarea arșiței
Plantarea inteligentă
Unii fermieri plantează din ce în ce mai multe culturi printre copaci, pentru a asigura umbra necesară în scopul de a face față climei mai fierbinți și mai uscate. În orașe, peisagiștii introduc flori tolerante la secetă și arbuști în parcuri și de-a lungul drumurilor, pentru a face față condițiilor calde și uscate.
Ziduri și acoperișuri verzi
Mai multe orașe cultivă plante pe ziduri și acoperișuri, pentru a absorbi căldura și a ajuta la ținerea sub control a temperaturii în interiorul clădirilor, pe vreme de arșiță. De asemenea, absorb apa și reduc torentele în timpul furtunilor. Unele țări, printre care Franța și Danemarca, au instituit legi și programe pentru a încuraja instalarea de acoperișuri verzi.
Gestionarea inteligentă a apei
Unii oameni găsesc moduri noi pentru a economisi apă, de exemplu, instalând sisteme pentru „apa gri” în locuințe și firme (precum hoteluri), spre a reutiliza apa rezultată din spălare în scopul curățării toaletelor. Iar fermierii inovatori folosesc irigarea prin picurare în timpul nopții, astfel încât plantele primesc apă exact la rădăcină, fără ca aceasta să se evapore la căldura zilei.
Adaptarea la creșterea nivelului apelor
Casele plutitoare
În Maasbommel, în zonele joase din Țările de Jos, unii locuitori se pregătesc pentru inundațiile mai frecvente trăind în case amfibii, care sunt ancorate la țărm, însă sunt create pentru a se înălța în momentul în care crește nivelul apei.
Construirea de bariere
Construirea de către oameni a unor ziduri și diguri în mare împiedică pătrunderea apei în aceeași măsură ca dunele de nisip. Pe acestea din urmă se pot planta ierburi rezistente, ale căror rădăcini nu lasă dunele să fie risipite de valuri.
Bureți verzi
Câmpiile inundabile (zone naturale din care apa se scurge în râuri) pot îndeplini rolul unor bureți, absorbind excesul de apă pluvială. Țările situate de-a lungul fluviilor Dunăre și Elba reconstruiesc fostele lunci, oferindu-le râurilor mai mult spațiu.