Skip to main content
Planeta noastră, viitorul nostru

Impacturi

O lume în schimbare

Impacturi

Efectele schimbărilor climatice se resimt pe toate continentele globului și se anticipează că vor deveni mai frecvente și mai intense în următoarele zeci de ani.

Diferite țări și regiuni se confruntă cu probleme diferite.

Aceste schimbări climatice au capacitatea de a ne transforma lumea, afectând rezervele de hrană și de apă, precum și sănătatea noastră. Cu cât problemele sunt mai mari, cu atât va fi mai dificil și mai costisitor să le rezolvăm. Din acest motiv, cea mai bună opțiune este să întreprindem din timp acțiunile necesare pentru a combate schimbările climatice.

Cum măsurăm schimbările climatice?

Mostrele de gheață prelevate de la adâncimi mari, din continentul antarctic, conțin bule de aer cu o vechime de peste 650 000 de ani. Ele ne oferă indicii despre nivelurile gazelor cu efect de seră din trecut și au evidențiat faptul că concentrațiile de CO2 și metan din atmosferă erau mult mai reduse decât în ziua de astăzi.

Inelele copacilor indică creșterea arborelui într-un an. Oamenii de știință studiază inelele din arborii foarte bătrâni pentru a afla cum s-a modificat clima de-a lungul timpului. De exemplu, inelele sunt mai subțiri atunci când vremea este rece sau uscată.

Observatorul Mauna Loa din Hawaii, SUA, măsoară nivelurile de CO2 din atmosferă încă din anul 1958. Măsurătorile realizate în această locație îndepărtată, unde aerul nu este perturbat, reprezintă un bun indicator al nivelurilor globale de CO2.

Imaginile din satelit pot fi folosite pentru a determina schimbările calotei glaciare din Arctica și Antarctica dintr-o anumită perioadă de timp.

Veștile proaste

Cercetătorii afirmă la unison că planeta se încălzește mai rapid ca niciodată, din cauza cantității enorme de gaze cu efect de seră pe care le emană oamenii în atmosferă. Aceasta include activități precum arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze), conducerea autovehiculelor și tăierea pădurilor.

Mulți dintre noi au văzut - și chiar au resimțit - efectele schimbărilor climatice. Însă nu este vorba doar despre fenomene meteorologice extreme, precum inundații, secetă și uragane. Schimbările lente și mai puțin vizibile ale climei noastre au potențialul de a modifica complet felul în care trăim.

Veștile bune

Veștile bune sunt acelea că, în decembrie 2015, la Paris, 195 de țări (practic, întreaga lume) au semnat primul acord global obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a combate schimbările climatice. În UE și în întreaga lume, guvernele, companiile și persoanele fizice depun deja eforturi pentru a combate cauzele acestui fenomen și pentru a se adapta la schimbările produse de acesta.

Cu toții jucăm un rol, deoarece schimbările climatice reprezintă o problemă globală, care ne poate afecta pe fiecare dintre noi.

Cu toții împărțim aceeași planetă, iar schimbările pe care le facem într-un loc îi pot afecta și pe cei aflați la mare distanță. Am putea spune că comportamentul nostru produce o impresie de durată, la fel ca o amprentă. Așadar, prin acțiunile și alegerile noastre, fiecare dintre noi poate lua măsuri pentru a genera o amprentă mai mică și a ajuta la combaterea schimbărilor climatice.

Știai că…

Între 1900 și 2015, la nivel global s-au produs peste 30 000 de dezastre naturale, care au cauzat pagube în valoare de 6 000 de miliarde EUR.

Știai că…

Între 1900 și 2015, la nivel global s-au produs peste 30 000 de dezastre naturale, care au cauzat pagube în valoare de 6 000 de miliarde EUR.

Fenomene meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice

Cursor map helper

Cum să...

Clic pe harta interactivă, pentru a descoperi exemple de anomalii cauzate de vreme, care se produc în întreaga lume
World map
Resimțirea căldurii

Lumea se confruntă cu perioade mai îndelungate de vreme neobișnuit de caldă și cu mai puține zile reci. Aceasta poate cauza lipsa apei și secetă, însoțite de probleme de sănătate aferente, precum insolații și chiar decese. Lipsa ploii poate genera și incendii de vegetație distrugătoare.

Australia

Între 2016 și 2018, peste 50 % din Marea Barieră de Corali din Australia a albit, conducând la moartea coralilor.

Furtuni violente

Încălzirea globală este legată de furtunile mai violente și mai devastatoare, care se formează deasupra apelor calde, în momentul în care există o cantitate mare de aer cald și umed în atmosferă. Pe uscat, tornadele pot dezrădăcina copaci, pot distruge clădiri și pot răsturna vehicule.

Marea Chinei de Sud

Taifunul Mangkhut a trecut prin Marea Chinei de Sud la jumătatea lunii septembrie 2018, afectând peste 2,4 milioane de oameni și cauzând 134 de decese.

Resimțirea căldurii

Lumea se confruntă cu perioade mai îndelungate de vreme neobișnuit de caldă și cu mai puține zile reci. Aceasta poate cauza lipsa apei și secetă, însoțite de probleme de sănătate aferente, precum insolații și chiar decese. Lipsa ploii poate genera și incendii de vegetație distrugătoare.

Japonia

Temperaturile estivale fără precedent din Japonia au generat peste 150 de decese în 2018.

Furtuni violente

Încălzirea globală este legată de furtunile mai violente și mai devastatoare, care se formează deasupra apelor calde, în momentul în care există o cantitate mare de aer cald și umed în atmosferă. Pe uscat, tornadele pot dezrădăcina copaci, pot distruge clădiri și pot răsturna vehicule.

Sudul Africii

Ciclonul Idai (4-21 martie 2019) a fost unul dintre cele mai devastatoare cicloane tropicale care au afectat vreodată Africa și emisfera sudică. A cauzat pagube catastrofale în Mozambic, Zimbabwe și Malawi, soldându-se cu peste 1 000 de morți și mii de dispăruți.

Resimțirea căldurii

Lumea se confruntă cu perioade mai îndelungate de vreme neobișnuit de caldă și cu mai puține zile reci. Aceasta poate cauza lipsa apei și secetă, însoțite de probleme de sănătate aferente, precum insolații și chiar decese. Lipsa ploii poate genera și incendii de vegetație distrugătoare.

Europa

În 2018, temperaturile foarte ridicate, vânturile puternice și umiditatea atmosferică redusă din Europa au generat incendii de vegetație ce au cauzat pagube extinse în Estonia, Grecia, Portugalia și Suedia.

Resimțirea căldurii

Lumea se confruntă cu perioade mai îndelungate de vreme neobișnuit de caldă și cu mai puține zile reci. Aceasta poate cauza lipsa apei și secetă, însoțite de probleme de sănătate aferente, precum insolații și chiar decese. Lipsa ploii poate genera și incendii de vegetație distrugătoare.

Europa

Toți cei mai calzi 10 ani din Europa au fost începând din 2000, iar cei mai calzi șapte ani s-au înregistrat în perioada 2014-2020.

Resimțirea căldurii

Lumea se confruntă cu perioade mai îndelungate de vreme neobișnuit de caldă și cu mai puține zile reci. Aceasta poate cauza lipsa apei și secetă, însoțite de probleme de sănătate aferente, precum insolații și chiar decese. Lipsa ploii poate genera și incendii de vegetație distrugătoare.

Arctica

În 2020, suprafața banchizei a fost a doua cea mai scăzută înregistrată vreodată.

Resimțirea căldurii

Lumea se confruntă cu perioade mai îndelungate de vreme neobișnuit de caldă și cu mai puține zile reci. Aceasta poate cauza lipsa apei și secetă, însoțite de probleme de sănătate aferente, precum insolații și chiar decese. Lipsa ploii poate genera și incendii de vegetație distrugătoare.

Argentina

Argentina s-a confruntat cu o secetă severă între octombrie 2017 și martie 2018, precipitațiile atmosferice fiind cu 43 % mai mici decât media în zonele cel mai puternic afectate.

Resimțirea căldurii

Lumea se confruntă cu perioade mai îndelungate de vreme neobișnuit de caldă și cu mai puține zile reci. Aceasta poate cauza lipsa apei și secetă, însoțite de probleme de sănătate aferente, precum insolații și chiar decese. Lipsa ploii poate genera și incendii de vegetație distrugătoare.

Nord-vestul SUA

Vestul SUA s-a confruntat cu incendii devastatoare în 2018, între care incendiul Mendocino Complex (cel mai mare din istoria Californiei) și Camp Fire, cel mai mortal din istoria Californiei și cel mai devastator înregistrat vreodată în ceea ce privește pierderile materiale.

Furtuni violente

Încălzirea globală este legată de furtunile mai violente și mai devastatoare, care se formează deasupra apelor calde, în momentul în care există o cantitate mare de aer cald și umed în atmosferă. Pe uscat, tornadele pot dezrădăcina copaci, pot distruge clădiri și pot răsturna vehicule.

Pacificul de Nord-Est

În 2018, bazinul Pacificului de Nord-Est a înregistrat o valoare a energiei ciclonice acumulate de 316,3 kt2, cea mai mare valoare din momentul în care au început înregistrările de încredere prin satelit.

Oceanele în prim-plan

Nivelul în creștere al oceanului

Între 1901 și 2010, nivelul mediu al oceanului a crescut cu circa 19 cm, la nivel mondial. Acest lucru are două cauze: prima este aceea că, pe măsură ce apa se încălzește, aceasta se dilată și ocupă mai mult spațiu. A doua este aceea că încălzirea globală cauzează topirea mai rapidă a ghețarilor și a calotelor glaciare gigantice din Groenlanda și Antarctica, fapt care adaugă mai multă apă în oceane.

Creșterea rezultată a nivelului oceanului cauzează inundații pe litoralul aflat la altitudine joasă și amenință să scufunde complet unele insule.

Creșterea nivelului mărilor poate dăuna și unor ecosisteme de coastă importante, precum pădurile de mangrove, care sunt refugii pentru peștii tineri și alte specii de faună, protejându-le împotriva furtunilor care erodează coastele. În plus, când apa sărată intră în sol, distruge rezervele de apă potabilă și deteriorează solul, care devine inadecvat pentru agricultură.

Insule amenințate

Îți poți închipui cum ar fi să știi că, într-o bună zi, casa ta va fi scufundată sub apă?

Insulele Marshall din nordul Oceanului Pacific reprezintă una dintre țările insulare cele mai vulnerabile din lume, marea parte a solului aflându-se la doar trei metri deasupra nivelului oceanului.

Cercetătorii afirmă că o creștere locală a nivelului oceanului cu doar 80 cm ar putea scufunda două treimi din teritoriu.

Știai că…

Cercetătorii sunt de părere că oceanele se acidifică la ora actuală mai rapid decât în orice altă perioadă din ultimele 300 de milioane de ani.

Știai că…

Oceanele absorb circa 4 kg de CO2, pe persoană, pe zi.

Oceane mai calde

Schimbările climatice au un impact major și asupra oceanelor lumii. În ultimii 40 de ani, oceanele au absorbit peste 90 % din căldura suplimentară cauzată de schimbările atmosferice produse de activitățile noastre.

Deși aceasta înseamnă că atmosfera nu se încălzește atât de mult cât ar fi posibil, în schimb, se încălzesc oceanele. Specii precum peștii, creveții, balenele și planctonul (organisme minuscule consumate de pești) răspund la apa mai caldă migrând către poli, unde este mai rece.

Totuși, krillul, creveți minusculi care reprezintă hrana peștilor și a balenelor, se înmulțește cel mai bine în apele reci. Ape mai calde înseamnă mai puțin krill și mai puțini pești. Recifele de corali, care adăpostesc peste 25 % din formele de viață marine și în care se înmulțesc numeroase specii de pești, supraviețuiesc cu dificultate atunci când apa se încălzește prea mult.

Oceanele absorb aproximativ un sfert din dioxidul de carbon pe care îl eliberăm în fiecare an, iar cu cât crește nivelul de CO2, cu atât crește și cantitatea de gaz care se stochează în mări. Aceasta ajută la reglarea climatului, însă modifică echilibrul chimic din oceane.

Apele devin mai acide, fapt care este nociv pentru organismele marine, în special pentru animalele cu cochilie, precum homarii, stridiile și coralii.

Aceasta reprezintă o îngrijorare deosebită, deoarece aceste organisme se află la baza lanțului trofic pentru numeroase specii.

Știai că…

Numai 2,5 % din apa de pe Pământ este apă dulce. Din aceasta, peste două treimi este înghețată în ghețari și în calotele glaciare polare. Așadar, folosește apa într-un mod inteligent!

Animalele sunt puternic afectate de schimbările climatice

Amenințarea hranei polare

Multe specii terestre și marine s-au mutat deja în locuri noi. Unele vor fi într-un pericol mai mare de dispariție, dacă nu se întreprind acțiuni pentru limitarea schimbărilor climatice.

Cei mai mari prădători polari, precum focile-leopard și urșii polari, au nevoie pentru a supraviețui de algele minuscule care cresc pe partea inferioară a gheții. Aceste alge reprezintă baza oricăror lanțuri trofice polare. Planctonul consumă algele, apoi peștii mici și krillul și alte ființe consumă planctonul și așa mai departe, către vârful piramidei trofice, unde se află pești, pinguini și foci. În condițiile în care există mai puțină gheață oceanică în Antarctica și în Arctica, aceste lanțuri trofice se destramă.

Și ce consecințe generează aceste lucruri asupra oamenilor?

Schimbările climatice au adus modificări permanente asupra Pământului, care schimbă într-o măsură din ce în ce mai mare modul în care trăiesc oamenii.

Știai că…

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că, din circa 100 de tipuri de culturi care asigură 90 % din hrana de la nivel mondial, 71 sunt polenizate de albine!

Țânțari periculoși

Schimbarea climei înseamnă și că unele insecte care, anterior, trăiau într-o anumită regiune, invadează acum noi locuri.

Unii țânțari transmit prin mușcătura lor boli precum febra galbenă, febra denga, febra chikungunya și malaria. Inițial, aceste insecte trăiau numai în zonele tropicale, însă unele trăiesc și se înmulțesc astăzi în sudul Europei, deoarece clima este mai caldă.

Mai puțină hrană, mai multe probleme

Arșița și lipsa apei reprezintă o combinație dezastruoasă pentru recolte și pentru aprovizionarea cu hrană la nivel mondial. Plantele au nevoie de apă pentru a supraviețui și, în lipsa plantelor, vitele vor muri la rândul lor de foame. Când stratul superior de pământ de pe terenul unui fermier se usucă, devine prăfos și este suflat de vânt, luând cu el și nutrienții vitali de care au nevoie plantele.

Rezultatul este mai puțină mâncare, fapt ce reprezintă o problemă majoră, deoarece se anticipează că populația lumii va crește de la 7 miliarde, cât numără astăzi, la 9 miliarde de locuitori în anul 2050, așadar vom avea nevoie de mai multă mâncare, nu de mai puțină.

Rezervele noastre alimentare sunt, la rândul lor, amenințate de efectele negative ale schimbărilor climatice asupra albinelor și a altor insecte polenizatoare. Toate acestea înseamnă că trebuie să prevenim cât de mult putem schimbările climatice, adaptându-ne agricultura spre a face față unei clime în schimbare.

Orașul care se scufundă

Pilonii din lemn pe care este construit orașul Veneția dispar în mâlul din laguna puțin adâncă din Marea Adriatică.

Apele lagunei cresc cu 2 mm anual, iar efectul combinat este creșterea nivelului mării cu 4 mm anual.

Inundațiile frecvente deteriorează clădirile istorice, acoperă drumurile și afectează turismul.

Cu toate acestea, este în derulare un proiect de instalare a 78 de porți uriașe din oțel pentru a proteja orașul împotriva inundațiilor de până la 3 m. În plus față de porți, Veneția va beneficia de protecție suplimentară prin restaurarea mlaștinilor sărăturate, care acționează ca bariere naturale în calea creșterii nivelului mării.

Știai că…

Orașul Veneția s-a scufundat cu peste 20 cm în secolul XX.