O lume în schimbare
Impacturi
Efectele schimbărilor climatice se resimt pe toate continentele globului și se anticipează că vor deveni mai frecvente și mai intense în următoarele zeci de ani.
Diferite țări și regiuni se confruntă cu probleme diferite.
Aceste schimbări climatice au capacitatea de a ne transforma lumea, afectând rezervele de hrană și de apă, precum și sănătatea noastră. Cu cât problemele sunt mai mari, cu atât va fi mai dificil și mai costisitor să le rezolvăm. Din acest motiv, cea mai bună opțiune este să întreprindem din timp acțiunile necesare pentru a combate schimbările climatice.
Cum măsurăm schimbările climatice?
Mostrele de gheață prelevate de la adâncimi mari, din continentul antarctic, conțin bule de aer cu o vechime de peste 650 000 de ani. Ele ne oferă indicii despre nivelurile gazelor cu efect de seră din trecut și au evidențiat faptul că concentrațiile de CO2 și metan din atmosferă erau mult mai reduse decât în ziua de astăzi.
Inelele copacilor indică creșterea arborelui într-un an. Oamenii de știință studiază inelele din arborii foarte bătrâni pentru a afla cum s-a modificat clima de-a lungul timpului. De exemplu, inelele sunt mai subțiri atunci când vremea este rece sau uscată.
Observatorul Mauna Loa din Hawaii, SUA, măsoară nivelurile de CO2 din atmosferă încă din anul 1958. Măsurătorile realizate în această locație îndepărtată, unde aerul nu este perturbat, reprezintă un bun indicator al nivelurilor globale de CO2.
Imaginile din satelit pot fi folosite pentru a determina schimbările calotei glaciare din Arctica și Antarctica dintr-o anumită perioadă de timp.
Veștile proaste
Cercetătorii afirmă la unison că planeta se încălzește mai rapid ca niciodată, din cauza cantității enorme de gaze cu efect de seră pe care le emană oamenii în atmosferă. Aceasta include activități precum arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze), conducerea autovehiculelor și tăierea pădurilor.
Mulți dintre noi au văzut - și chiar au resimțit - efectele schimbărilor climatice. Însă nu este vorba doar despre fenomene meteorologice extreme, precum inundații, secetă și uragane. Schimbările lente și mai puțin vizibile ale climei noastre au potențialul de a modifica complet felul în care trăim.
Veștile bune
Veștile bune sunt acelea că, în decembrie 2015, la Paris, 195 de țări (practic, întreaga lume) au semnat primul acord global obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a combate schimbările climatice. În UE și în întreaga lume, guvernele, companiile și persoanele fizice depun deja eforturi pentru a combate cauzele acestui fenomen și pentru a se adapta la schimbările produse de acesta.
Cu toții jucăm un rol, deoarece schimbările climatice reprezintă o problemă globală, care ne poate afecta pe fiecare dintre noi.
Cu toții împărțim aceeași planetă, iar schimbările pe care le facem într-un loc îi pot afecta și pe cei aflați la mare distanță. Am putea spune că comportamentul nostru produce o impresie de durată, la fel ca o amprentă. Așadar, prin acțiunile și alegerile noastre, fiecare dintre noi poate lua măsuri pentru a genera o amprentă mai mică și a ajuta la combaterea schimbărilor climatice.
Fenomene meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice
Cum să...
Clic pe harta interactivă, pentru a descoperi exemple de anomalii cauzate de vreme, care se produc în întreaga lume
Oceanele în prim-plan
Nivelul în creștere al oceanului
Între 1901 și 2010, nivelul mediu al oceanului a crescut cu circa 19 cm, la nivel mondial. Acest lucru are două cauze: prima este aceea că, pe măsură ce apa se încălzește, aceasta se dilată și ocupă mai mult spațiu. A doua este aceea că încălzirea globală cauzează topirea mai rapidă a ghețarilor și a calotelor glaciare gigantice din Groenlanda și Antarctica, fapt care adaugă mai multă apă în oceane.
Creșterea rezultată a nivelului oceanului cauzează inundații pe litoralul aflat la altitudine joasă și amenință să scufunde complet unele insule.
Creșterea nivelului mărilor poate dăuna și unor ecosisteme de coastă importante, precum pădurile de mangrove, care sunt refugii pentru peștii tineri și alte specii de faună, protejându-le împotriva furtunilor care erodează coastele. În plus, când apa sărată intră în sol, distruge rezervele de apă potabilă și deteriorează solul, care devine inadecvat pentru agricultură.
Insule amenințate
Îți poți închipui cum ar fi să știi că, într-o bună zi, casa ta va fi scufundată sub apă?
Insulele Marshall din nordul Oceanului Pacific reprezintă una dintre țările insulare cele mai vulnerabile din lume, marea parte a solului aflându-se la doar trei metri deasupra nivelului oceanului.
Cercetătorii afirmă că o creștere locală a nivelului oceanului cu doar 80 cm ar putea scufunda două treimi din teritoriu.
Oceane mai calde
Schimbările climatice au un impact major și asupra oceanelor lumii. În ultimii 40 de ani, oceanele au absorbit peste 90 % din căldura suplimentară cauzată de schimbările atmosferice produse de activitățile noastre.
Deși aceasta înseamnă că atmosfera nu se încălzește atât de mult cât ar fi posibil, în schimb, se încălzesc oceanele. Specii precum peștii, creveții, balenele și planctonul (organisme minuscule consumate de pești) răspund la apa mai caldă migrând către poli, unde este mai rece.
Totuși, krillul, creveți minusculi care reprezintă hrana peștilor și a balenelor, se înmulțește cel mai bine în apele reci. Ape mai calde înseamnă mai puțin krill și mai puțini pești. Recifele de corali, care adăpostesc peste 25 % din formele de viață marine și în care se înmulțesc numeroase specii de pești, supraviețuiesc cu dificultate atunci când apa se încălzește prea mult.
Oceanele absorb aproximativ un sfert din dioxidul de carbon pe care îl eliberăm în fiecare an, iar cu cât crește nivelul de CO2, cu atât crește și cantitatea de gaz care se stochează în mări. Aceasta ajută la reglarea climatului, însă modifică echilibrul chimic din oceane.
Apele devin mai acide, fapt care este nociv pentru organismele marine, în special pentru animalele cu cochilie, precum homarii, stridiile și coralii.
Aceasta reprezintă o îngrijorare deosebită, deoarece aceste organisme se află la baza lanțului trofic pentru numeroase specii.
Animalele sunt puternic afectate de schimbările climatice
Amenințarea hranei polare
Multe specii terestre și marine s-au mutat deja în locuri noi. Unele vor fi într-un pericol mai mare de dispariție, dacă nu se întreprind acțiuni pentru limitarea schimbărilor climatice.
Cei mai mari prădători polari, precum focile-leopard și urșii polari, au nevoie pentru a supraviețui de algele minuscule care cresc pe partea inferioară a gheții. Aceste alge reprezintă baza oricăror lanțuri trofice polare. Planctonul consumă algele, apoi peștii mici și krillul și alte ființe consumă planctonul și așa mai departe, către vârful piramidei trofice, unde se află pești, pinguini și foci. În condițiile în care există mai puțină gheață oceanică în Antarctica și în Arctica, aceste lanțuri trofice se destramă.
Și ce consecințe generează aceste lucruri asupra oamenilor?
Schimbările climatice au adus modificări permanente asupra Pământului, care schimbă într-o măsură din ce în ce mai mare modul în care trăiesc oamenii.
Țânțari periculoși
Schimbarea climei înseamnă și că unele insecte care, anterior, trăiau într-o anumită regiune, invadează acum noi locuri.
Unii țânțari transmit prin mușcătura lor boli precum febra galbenă, febra denga, febra chikungunya și malaria. Inițial, aceste insecte trăiau numai în zonele tropicale, însă unele trăiesc și se înmulțesc astăzi în sudul Europei, deoarece clima este mai caldă.
Mai puțină hrană, mai multe probleme
Arșița și lipsa apei reprezintă o combinație dezastruoasă pentru recolte și pentru aprovizionarea cu hrană la nivel mondial. Plantele au nevoie de apă pentru a supraviețui și, în lipsa plantelor, vitele vor muri la rândul lor de foame. Când stratul superior de pământ de pe terenul unui fermier se usucă, devine prăfos și este suflat de vânt, luând cu el și nutrienții vitali de care au nevoie plantele.
Rezultatul este mai puțină mâncare, fapt ce reprezintă o problemă majoră, deoarece se anticipează că populația lumii va crește de la 7 miliarde, cât numără astăzi, la 9 miliarde de locuitori în anul 2050, așadar vom avea nevoie de mai multă mâncare, nu de mai puțină.
Rezervele noastre alimentare sunt, la rândul lor, amenințate de efectele negative ale schimbărilor climatice asupra albinelor și a altor insecte polenizatoare. Toate acestea înseamnă că trebuie să prevenim cât de mult putem schimbările climatice, adaptându-ne agricultura spre a face față unei clime în schimbare.
Orașul care se scufundă
Pilonii din lemn pe care este construit orașul Veneția dispar în mâlul din laguna puțin adâncă din Marea Adriatică.
Apele lagunei cresc cu 2 mm anual, iar efectul combinat este creșterea nivelului mării cu 4 mm anual.
Inundațiile frecvente deteriorează clădirile istorice, acoperă drumurile și afectează turismul.
Cu toate acestea, este în derulare un proiect de instalare a 78 de porți uriașe din oțel pentru a proteja orașul împotriva inundațiilor de până la 3 m. În plus față de porți, Veneția va beneficia de protecție suplimentară prin restaurarea mlaștinilor sărăturate, care acționează ca bariere naturale în calea creșterii nivelului mării.
După cum se poate vedea, situația nu este chiar optimă, nici pentru Pământ, nici pentru oameni... Atunci... care sunt soluțiile?